În mijlocul unei societăți tot mai digitalizate și hiperconectate, un subiect fierbinte face înconjurul României: publicitatea jocurilor de noroc. Sunt acestea o sursă de venit crucială pentru bugetul de stat sau o încurajare a unei boli a secolului 21?

O propunere legislativă recentă care viza interzicerea publicității pentru jocurile de noroc a stârnit numeroase controverse și dezbateri aprinse, de la specialiști în domeniu până la vloggeri cunoscuți.

Publicitatea pentru jocurile de noroc: o bătălie între finanțe și etică

Într-o societate în care publicitatea este omniprezentă, jocurile de noroc nu fac excepție. Însă de curând, un proiect de lege propus de senatorul liberal Adrian Cozma, care intenționa să interzică publicitatea stradală și audiovizuală pentru aceste jocuri, a provocat un val de reacții.

Cu toate acestea, în ciuda unei petiții online cu peste 120.000 de semnături și susținerea influențelor online precum vloggerul Mircea Bravo, proiectul de lege a suferit modificări semnificative în comisiile de specialitate, fiind acuzat de inițiatorii campaniei că a fost „măcelărit” și lăsat fără efecte.

Punctul de fierbere al controversei a fost atins când, în pofida presiunii publice, senatorii din Comisiile Juridică și de Cultură au făcut amendamente care permiteau difuzarea reclamelor la televizor în intervalul orar 23.00-6.00 și interziceau doar reclamele stradale de peste 30 de metri pătrați.

Aceste modificări au fost criticate de Ana Racheleanu, coordonatoarea campaniei Declic pentru interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri, care a subliniat că „Marea majoritate a reclamelor stradale sunt sub 30 de metri pătrați, deci rămâne practic neschimbat regimul publicității stradale”.

Sociologul Ioan Hosu, profesor la UBB, a intervenit în această discuție, evidențiind că problema publicității pentru jocurile de noroc nu este una de gust sau preferințe, ci una de sănătate publică. Potrivit acestuia, „adicția de jocuri de noroc este o boală, o problemă de sănătate publică de interes general, și nu una marginală.”

Subtilețea Jocului: Reclamele la Jocurile de Noroc

Deși inițiativa de a limita publicitatea la jocurile de noroc pare simplă și directă, lucrurile devin mult mai complicate atunci când luăm în considerare implicațiile. Având în vedere că industria jocurilor de noroc generează venituri semnificative pentru bugetul de stat, este ușor de înțeles de ce unele părți se opun unei astfel de interdicții. Această problemă pune în balanță dreptul fiecărui cetățean de a lua decizii informate și autonome și necesitatea de a proteja persoanele vulnerabile de potențialele pericole ale jocurilor de noroc.

Pentru a înțelege mai bine complexitatea problemei, este esențial să analizăm și perspectiva industriei jocurilor de noroc. Reprezentanții acesteia susțin că, deși au conștientizat potențialele riscuri asociate jocurilor de noroc, ei promovează responsabilitatea și auto-reglementarea.

Dan Alexandru Ghiță, Președinte onorific al Asociației organizatorilor de jocuri de noroc ROMBET, a subliniat:

„Jocul de noroc face parte din societate din cele mai vechi timpuri, fie că este legiferat, fie că nu. Dar este de mii de ori de preferat o reglementare aplicabilă și echitabilă, unui panaceu de genul ‘interzicerii'”.

© Copyright 2022-2023 | Toate drepturile rezervate | Decizie ONJN nr. XX/XX.XX.2023, Licența: XXXXXXX